Textul este aici.
Citeşte mai mult!
sâmbătă, 6 decembrie 2008
duminică, 5 octombrie 2008
Limba latină. Lecţia VII. Adamus et Eva
Vocabular
Adamus, -i = Adam
Eva, -æ = Eva
paradisus, -i = paradis
hortus, -i = grădină
Deus, -i = Dumnezeu
costa, -æ = coastă
oculus, -i = ochi
equus, -i = cal
taurus, -i = taur
fluvius, -ii = fluviu
iucundus, -a = plăcut
carus, -a = drag, scump
magnus, -a = mare
fuerunt = au fost, fură
fuistis = aţi fost
delectabant = desfătau
perdidisti = ai pierdut
quare? = de ce?
e (prepoziţie cu ablativ) = din
Paradisus hortus iucundus erat. Adamus et Eva incolæ paradisi fuerunt. Deus creavit Evam e costa Adami. Paradisus Adamo et Evæ carus erat. Multæ herbæ oculos Evæ delectabant. Equi et tauri cari oculis Adami erant. Magnus numerus equorum in paradiso erat. In fluviis paradisi multæ herbæ pulchræ erant. Equi, tam cari Adamo fuistis! Adame, quare paradisum perdidisti?
Lămuriri gramaticale
Declinarea a II-a
Singular
N. hortus
G. horti
D. horto
Ac. hortum
V. horte
Abl. horto
Singular
N. incundus
G. incundi
D. incundo
Ac. incundum
V. incunde
Abl. incundo
Plural
N. horti
G. hortorum
D. hortis
Ac. hortos
V. horti
Abl. hortis
Plural
N. iucundi
G. iucundorum
D. iucundis
Ac. iucundos
V. iucundi
Abl. iucundis
Declinarea a II-a cuprinde substantivele care au la genitivul singular terminaţia –i.
Cele care au la nominativul singular terminaţia –us, sunt aproape toate de genul masculin.
La adjective, forma terminată în –us, la nominativul singular, este pentru genul masculin.
Exerciţii orale
Multe şi frumoase plante erau în paradis. În grădina paradisului erau fluvii mari. Pe Adam şi pe Eva (îi) desfătau caii şi caprele (cele) plăcute. Paradisul avea un mare număr de cai şi de capre.
Traducerea textului
Grădina paradisului era plăcută. Adam şi Eva erau locuitorii paradisului. Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. Paradisul era drag lui Adam şi Evei. Multe ierburi desfătau ochii Evei. Caii şi taurii erau dragi ochilor lui Adam. În paradis era un mare număr de cai. În fluviile paradisului erau multe ierburi frumoase. Cailor, atât de dragi i-aţi fost lui Adam! Adame, de ce ai pierdut paradisul?
Cheia exerciţiilor orale
Multæ herbæ pulchræ in paradiso erant. In horto paradisi magni fluvii erant. Equi et capræ iucundi Adamo et Evæ delectabant. Paradisus magnus numerus equorum habeat.
Citeşte mai mult!
Adamus, -i = Adam
Eva, -æ = Eva
paradisus, -i = paradis
hortus, -i = grădină
Deus, -i = Dumnezeu
costa, -æ = coastă
oculus, -i = ochi
equus, -i = cal
taurus, -i = taur
fluvius, -ii = fluviu
iucundus, -a = plăcut
carus, -a = drag, scump
magnus, -a = mare
fuerunt = au fost, fură
fuistis = aţi fost
delectabant = desfătau
perdidisti = ai pierdut
quare? = de ce?
e (prepoziţie cu ablativ) = din
Paradisus hortus iucundus erat. Adamus et Eva incolæ paradisi fuerunt. Deus creavit Evam e costa Adami. Paradisus Adamo et Evæ carus erat. Multæ herbæ oculos Evæ delectabant. Equi et tauri cari oculis Adami erant. Magnus numerus equorum in paradiso erat. In fluviis paradisi multæ herbæ pulchræ erant. Equi, tam cari Adamo fuistis! Adame, quare paradisum perdidisti?
Lămuriri gramaticale
Declinarea a II-a
Singular
N. hortus
G. horti
D. horto
Ac. hortum
V. horte
Abl. horto
Singular
N. incundus
G. incundi
D. incundo
Ac. incundum
V. incunde
Abl. incundo
Plural
N. horti
G. hortorum
D. hortis
Ac. hortos
V. horti
Abl. hortis
Plural
N. iucundi
G. iucundorum
D. iucundis
Ac. iucundos
V. iucundi
Abl. iucundis
Declinarea a II-a cuprinde substantivele care au la genitivul singular terminaţia –i.
Cele care au la nominativul singular terminaţia –us, sunt aproape toate de genul masculin.
La adjective, forma terminată în –us, la nominativul singular, este pentru genul masculin.
Exerciţii orale
Multe şi frumoase plante erau în paradis. În grădina paradisului erau fluvii mari. Pe Adam şi pe Eva (îi) desfătau caii şi caprele (cele) plăcute. Paradisul avea un mare număr de cai şi de capre.
Traducerea textului
Grădina paradisului era plăcută. Adam şi Eva erau locuitorii paradisului. Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. Paradisul era drag lui Adam şi Evei. Multe ierburi desfătau ochii Evei. Caii şi taurii erau dragi ochilor lui Adam. În paradis era un mare număr de cai. În fluviile paradisului erau multe ierburi frumoase. Cailor, atât de dragi i-aţi fost lui Adam! Adame, de ce ai pierdut paradisul?
Cheia exerciţiilor orale
Multæ herbæ pulchræ in paradiso erant. In horto paradisi magni fluvii erant. Equi et capræ iucundi Adamo et Evæ delectabant. Paradisus magnus numerus equorum habeat.
Citeşte mai mult!
sâmbătă, 30 august 2008
joi, 21 august 2008
Limba latină. Lecţia VI. Incolae patriae nostrae
Vocabular
agricola, -æ = agricultor
nauta, -æ = corăbier
unda, - æ = val, apă
poëta, -æ = poet
vita, -æ = viaţă
molesta = supărătoare
ego = eu
tu = tu
amamus = iubim
amant = iubesc
arant = ară
inter = (prepoziţie cu acuzativ) între
Ego agricola sum. Tu es nauta. Incolæ patriæ nostræ agricolæ et nautæ sunt. Agricolis terra cara est, nautæ undas amant. Inter incolas patriæ nostræ sunt poëtæ. Agricolæ et nautæ, incolæ teræ nostræ sumus et amamus patriam nostram.
Lămuriri gramaticale. Genul substantivelor de declinarea I.
Substantivele de declinarea I sunt de genul feminin afară de câteva, care sunt masculine şi care arată nume de bărbaţi sau de ocupaţii bărbăteşti, precum sunt: incola, agricola, nauta, poëta, Sylla, Cinna, Catilina, auriga (vizitiu), scriba (scriitor).
La adjective, forma terminată în –a la nominativ singular este pentru genul feminin şi se declină după declinarea I.
Conjugarea verbului sum la prezentul indicativului
sum – sunt
es - eşti
est – este
sumus – suntem
estis – sunteţi
sunt – sunt
Ca şi în limba română, verbul în limba latină nu are nevoie de pronumele personal pentru a se cunoaşte persoana.
Exerciţii orale
Sunt corăbier. Eşti agricultor. Corăbierului îi este dragă apa, agricultorul iubeşte pământul. Suntem locuitorii ţării noastre. Sunteţi locuitorii patriei noastre. În păduri sunt mulţi vulturi.
Traducerea textului
Eu sunt agricultor. Tu eşti corăbier. Locuitorii ţării noastre sunt agriculturi şi corăbieri. Agricultorilor le este drag pământul, corăbierii iubesc valurile. Între locuitorii patriei noastre sunt poeţi. Agricultorii şi corăbierii sunt locuitorii ţării noastre şi iubesc patria noastră.
Cheia exerciţiilor orale
Nauta sum. Agricola es. Nautæ aqua cara est, agricola terra ama. Incolæ terræ nostræ sumus. Incolæ terræ nostræ estis. In silvis multæ aquilæ sunt.
Citeşte mai mult!
agricola, -æ = agricultor
nauta, -æ = corăbier
unda, - æ = val, apă
poëta, -æ = poet
vita, -æ = viaţă
molesta = supărătoare
ego = eu
tu = tu
amamus = iubim
amant = iubesc
arant = ară
inter = (prepoziţie cu acuzativ) între
Ego agricola sum. Tu es nauta. Incolæ patriæ nostræ agricolæ et nautæ sunt. Agricolis terra cara est, nautæ undas amant. Inter incolas patriæ nostræ sunt poëtæ. Agricolæ et nautæ, incolæ teræ nostræ sumus et amamus patriam nostram.
Lămuriri gramaticale. Genul substantivelor de declinarea I.
Substantivele de declinarea I sunt de genul feminin afară de câteva, care sunt masculine şi care arată nume de bărbaţi sau de ocupaţii bărbăteşti, precum sunt: incola, agricola, nauta, poëta, Sylla, Cinna, Catilina, auriga (vizitiu), scriba (scriitor).
La adjective, forma terminată în –a la nominativ singular este pentru genul feminin şi se declină după declinarea I.
Conjugarea verbului sum la prezentul indicativului
sum – sunt
es - eşti
est – este
sumus – suntem
estis – sunteţi
sunt – sunt
Ca şi în limba română, verbul în limba latină nu are nevoie de pronumele personal pentru a se cunoaşte persoana.
Exerciţii orale
Sunt corăbier. Eşti agricultor. Corăbierului îi este dragă apa, agricultorul iubeşte pământul. Suntem locuitorii ţării noastre. Sunteţi locuitorii patriei noastre. În păduri sunt mulţi vulturi.
Traducerea textului
Eu sunt agricultor. Tu eşti corăbier. Locuitorii ţării noastre sunt agriculturi şi corăbieri. Agricultorilor le este drag pământul, corăbierii iubesc valurile. Între locuitorii patriei noastre sunt poeţi. Agricultorii şi corăbierii sunt locuitorii ţării noastre şi iubesc patria noastră.
Cheia exerciţiilor orale
Nauta sum. Agricola es. Nautæ aqua cara est, agricola terra ama. Incolæ terræ nostræ sumus. Incolæ terræ nostræ estis. In silvis multæ aquilæ sunt.
Citeşte mai mult!
duminică, 17 august 2008
Limba ebraică – limbă sacră. 1-1c-B
1. Curs introductiv
Lecţia 1c
B. Vocale şi consoane
2b. Consoana Lamed
Să continuăm investigarea noastră în alfabetul ebraic cu litera lamed (pronunţată “l”):
Litera lamed este foarte uşor de recunoscut. Este una dintre cele doisprezece litere enumerate în Sefer Yeţirah ca “unică”, şi este foarte uşor de distins prin faptul că depăşeşte ca înălţime toate celelalte litere.
Din nou, citind de la dreapta la stânga, vocalizează lamed împreună cu cele trei vocale pe care le-ai învăţat anterior:
Combinând literele învăţate până acum, adică Bet/Vet şi Lamed, cu vocalele menţionate, citeşte următoarele grupuri cu voce tare plasând accentul pe ultima silabă:
Acest lucru este destul de uşor, aşa că ne vom antrena pronunţând o varietate de combinaţii între consoane şi vocale. Citind cu voce tare, vocalizează ceea ce urmează, plasând accentul pe ultima silabă a fiecărei combinaţii. Din nou, nu fi preocupat de sensurile pe care le au aceste combinaţii, doar pronunţă corect. Vom ajunge şi la sensuri destul de repede.
2c. Consoana Reş
Acum să fim atenţi la litera reş (pronunţată ca “r”):
Vii atent la linia echilibrată a lui reş, o singură linie, fără sincope, care în final arată ca un steag. Este important să-ţi fixezi mintal cum se cuvine această literă, pentru că este foarte adesea confundată cu dalet, următoarea consoană pe care o vom studia. Pe moment, citeşte următoarele, cu voce tare, plasând din nou accentul pe ultima silabă:
Citeşte mai mult!
Lecţia 1c
B. Vocale şi consoane
2b. Consoana Lamed
Să continuăm investigarea noastră în alfabetul ebraic cu litera lamed (pronunţată “l”):
Litera lamed este foarte uşor de recunoscut. Este una dintre cele doisprezece litere enumerate în Sefer Yeţirah ca “unică”, şi este foarte uşor de distins prin faptul că depăşeşte ca înălţime toate celelalte litere.
Din nou, citind de la dreapta la stânga, vocalizează lamed împreună cu cele trei vocale pe care le-ai învăţat anterior:
Combinând literele învăţate până acum, adică Bet/Vet şi Lamed, cu vocalele menţionate, citeşte următoarele grupuri cu voce tare plasând accentul pe ultima silabă:
Acest lucru este destul de uşor, aşa că ne vom antrena pronunţând o varietate de combinaţii între consoane şi vocale. Citind cu voce tare, vocalizează ceea ce urmează, plasând accentul pe ultima silabă a fiecărei combinaţii. Din nou, nu fi preocupat de sensurile pe care le au aceste combinaţii, doar pronunţă corect. Vom ajunge şi la sensuri destul de repede.
2c. Consoana Reş
Acum să fim atenţi la litera reş (pronunţată ca “r”):
Vii atent la linia echilibrată a lui reş, o singură linie, fără sincope, care în final arată ca un steag. Este important să-ţi fixezi mintal cum se cuvine această literă, pentru că este foarte adesea confundată cu dalet, următoarea consoană pe care o vom studia. Pe moment, citeşte următoarele, cu voce tare, plasând din nou accentul pe ultima silabă:
Citeşte mai mult!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
